Tipuri de probleme si tratamente ortodontice
Vizualizari: 1281
Tipuri de probleme si tratamente ortodontice
Corpul uman este atat de complex incat, din nefericire, este inevitabil pentru orice om sa nu sufere la un moment dat de o problema de sanatate. Partea buna este insa ca stiinta si cercetarile in domeniul medicinii nu stau in loc. Exista asadar specialisti gata sa ofere solutii si tratamente pentru majoritatea afectiunilor. Acesta este si cazul medicinii dentare. Pentru a putea trata cum se cuvine problemele ce tin de alinierea si ocluzia dentara, se desprinde din trunchiul stomatologiei ramura numita ortodontie.
Tipuri de probleme ortodontice
S-ar crede ca ortodontia si tratamentele ortodontice pe care aceasta le propune, adica aparatele dentare, sunt dedicate exclusiv celor care au “dintii strambi”. Aceasta din urma este poate cea mai frecventa cauza pentru care pacientii apeleaza la ajutor din partea medicului ortodont, insa lista tipurilor de probleme ortodontice este mult mai lunga decat atat. Exista probleme ortodontice care vizeaza postura dintilor si aliniamentul acestora, dar, de asemenea tot probleme ortodontice sunt si diferitele tipuri de muscaturi incorecte.
Dintii inghesuiti
Dintii inghesuiti sunt impropriu denumiti in popor “dinti strambi”. In realitate “stramba” este pozitia dintelui si nu dintele in sine. Aceasta afectiune apare atunci cand dintii pur si simplu nu au loc pe arcada dentara. Acest lucru ii face sa se roteasca si se “incaleca” sau sa se “inghesuie” unii pe ceilalti pentru a reusi sa incapa in spatiul limitat pe care arcada dentara il ofera.
Dintii distantati
Dupa cum indica denumirea, aceasta afectiune se refera la dintii care nu sunt lipiti unii de ceilalti, ci prezinta unele spatii. Cel mai frecvent, aceasta distantare este singulara, ea se afla intre cei doi incisivi centrali superiori si se numeste “diastema”, sau popular “strungareata”.
Dintii ectopici
Aceasta afectiune reprezinta situarea unui dinte in afara perimetrului arcadei dintilor, dar a carui orientare este corecta. Cel mai frecvent afectati de aceasta problema ortodontica sunt caninii, cu o pozitie prea inalta.
Ocluzia dentara
Cele de mai sus, sunt cele trei tipuri de probleme ortodontice de aliniament dentar, iar urmatoarele detaliate vor fi cele cu privire la ocluzia dentara. Ma intai insa, pentru a putea intelege ce este gresit la aceste tipuri de muscaturi, este important sa definim ce este aceea o muscatura corecta.
Ocluzie dentara corecta apare atunci cand la inchiderea gurii (in timpul muscaturii), dintii pozitionati pe maxilarul superior se pozitioneaza in fata dintilor pozitionati pe maxilarul inferior, iar militarii isi imbina perfect varfurile unii peste ceilalti, asemeni unui fermoar. Ocluzia normala permite o masticatie corespunzatoare si reduce riscurile aparitiei problemelor dentare si parodontale.
Supraocluzie verticala
Acest tip de malocluzie poate parea una normala la prima vedere, insa in realitatea ea apare atunci cand dintii frontali superiori ies nefiresc de mult in fata celor inferiori. In literatura de specialitate pentru a defini supraocluzia verticala se foloseste si termenul imprumutat din limba engleza, “overbite”.
Ocluzia inversa
Dupa cum ii spune si numele, ocluzia inversa este opusul celei normale. Persoanele care sufera de aceasta afectiune au o fizionomie faciala cu aspect de buldog. Ocluzia inversa se refera la situatia in care dintii frontali inferiori ies in fata celor superiori, sau cei superiori sunt pozitionati prea in spate. Ocluzia inversa poarta si denumirea de “underbite”.
Ocluzie incrucisata
Aceasta malocluzie este o combinatie, o incrucisare, a ocluziei normale cu ocluzia invers. In aceste situatii, nici dintii superiori nu vin in fata celor inferiori, cum ar fi normal, insa nici cei inferiori nu ii acopera pe cei superiori. Ocluzia incrucisata presupune o intrepatrundere deloc armonioasa a dintilor de pe cele doua arcade.
Ocluzie deschisa
Se intampla uneori ca in timpul ocluziei, molarii de pe cele doua arcade sa se imbine corect unii cu ceilati, insa intre suprafetele ocluzale ale dintilor frontali ramane un spatiu liber. Cu alte cuvinte, varfurile dintilor raman “in aer”, iar ocluzia frontala practic nu se realizeaza. Aceasta muscatura incorecta se numeste “ocluzie deschisa”.
Malocluzie pe linia mediana
In unele situatii, problemele ortodontice nu sunt foarte evidente. In ceea ce priveste ocluzia, se poate intampla ca principalele doua conditii ale unei muscaturi corecte sa fie indeplinite, insa centrul dintilor frontali superiori sa nu se aliniaze cu centrul dintilor frontali inferiori. Acesta afectiune poarta numele de “malocluzie pe linia mediana”.
Tipuri de tratamente ortodontice
La finalul listei cu tipuri de probleme ortodontice este important de mentionat faptul ca aceatea nu se exclud reciproc. Acelasi pacient poate prezenta simultan mai multe dintre aceste afectiuni. Partea buna este insa ca nu fiecare problema necesita o metoda de tratament diferita. Acelasi tratament ortodontic se poate adresa pe rand sau simultan mai multor tipuri de probleme ortodontice.
Principala metoda de tratament ortodontic o reprezinta aparatul dentar. In functie de varsta pacientului si de complexitatea cazului medicul ortodont a decide daca este necesara aplicarea unui aparat dentar fix, sau daca problemele pot fi remediate cu ajutorul unui aparat dentar mobil.
Aparat dentar mobil
Acest tip de aparat dentar se adresează copiilor si adolescentilor. La varsta maturitatii, cand toti dintii permanenti au iesit deja, iar sistemul osos si mucular al fetei sunt deja complet formate, un aparat dentar mobil nu ar aduce rezultatele dorite. In cazul copiilor insa, este recomandat ca inceperea tratamentului ortodontic sa fie cat mai urgenta pentru a evita ca o problema aflata in stadiu incipient sa evolueze nefaorabil catre una mult mai complexa.
Dupa cum indica si denumirea sa, un aparat dentar mobil nu este imposibil de indepartat, ci el poate fi scos si re-pus pe dintii conform recomandarilor primite de la medicul ortodont. Rolul aparatului dentar mobil este de a alinia dintii si de ajuta la dezvoltarea corecta a maxilarului.
In general, recomandarile cu privire la durata purtarii unui astfel de aparat dentar sunt pentru intreaga noapte, plus un anumit numar de ore in timpul zilei. Pentru un interval de timp ce poate varia intre 6 si 24 de luni. Purtarea unui aparat dentar mobil reduce semnificativ, dar nu elimina, riscul ca pacientul sa aiba neoie in viitor si de un aparat dentar fix. De aemenea, deoarece aceste aparate nu sunt fixate pe suprafata dintilor, iar pacientii nu sunt persoane adulte, rezultatele unui astfel de tratament ortodontic vor depinde de gradul de cooperare al copilului, precum si de implicarea parintilor cu scopul dea motiva copilul sa poarte aparatul dentar.
Echipa DentistOnline
