Daca am o afectiune cardiaca, anestezia imi poate crea probleme?

Daca am o afectiune cardiaca, anestezia imi poate crea probleme?

Vizualizari:  17012

Desi toate tipurile de anestezie prezinta anumite riscuri, efectele secundare majore si complicatiile care pot aparea sunt rare. Raspunsul specific depinde de starea de sanatate a pacientului, de tipul de anestezie folosit si de raspunsul organismului la anestezie.

Factori de risc personali (care depind de pacient):

1. Varsta: riscurile legate de anestezie si de interventia chirurgicala cresc o data cu varsta pacientului.

2. Anumite afectiuni cum ar fi cele ale inimii, circulatorii sau neurologice cresc sansele de aparitie a complicatiilor.

3. Anumite medicamente pot influenta cursul procesului anestezic, de aceea este bine ca pacientul sa enumere medicului anestezist toate medicamentele pe care si le administreaza, mai ales pe timp indelungat.

4. Fumatul, consumul de alcool sau droguri pot fi factori foarte importanti in aparitia complicatiilor, de aceea pacientul trebuie sa fie intotdeauna sincer atunci cand este intrebat de catre medic despre conditiile sale de viata, mai ales ca, dupa cum se stie, acesta este protejat de catre confidentialitatea doctor – pacient.

Anestezia riscuri si complicatii

Complicatiile anesteziei locale

Cand sunt folosite cu atentie, anestezicele locale sunt sigure si cu foarte putine efecte adverse, insa folosite in doze foarte mari, pot patrunde in sistemul circulator si provoca o toxicitate sistemica (in tot organismul). Aceasta poate afecta serios functionarea inimii, a sistemului respirator, modificarea tensiunii arteriale sau a altor functii ale organismului. Din cauza existentei acestor potentiale efecte toxice, medicul curant trebuie sa aiba intotdeauna la indemana o trusa de resuscitare.

Anestezia dentară este un subiect de care pacienÅ£ii sunt adesea îngrijoraÅ£i.

Pot face anestezie dacă sufăr de inimă?

Răspunsul este DA!, anestezia locală este obligatorie tocmai pentru a elimina orice disconfort potenÅ£ial periculos. Se poate folosi adrenalina (epinefrina) ca vasoconstrictor, chiar dacă, teoretic, aceasta poate creÅŸte tensiunea arterială sau determina aritmii severe. Riscul practic este infim, prin utilizarea seringilor cu aspiraÅ£ie care împiedică pătrunderea ei în torentul sanguin. PrecauÅ£ie ÅŸi doze reduse de anestezic se impun la pacienÅ£ii care iau beta-blocante, digitalice, aceste medicamente potenÅ£ând efectele epinefrinei. Se evită, însă, firele de retracÅ£ie gingivală cu epinefrină.

PacienÅ£ii cu angină pectorală necesită o premedicaÅ£ie cu nitroglicerină sublingual ÅŸi/sau anxiolitice (ex. diazepam). Dacă angina apare, intervenÅ£ia se întrerupe ÅŸi se administrează o nouă doză de nitroglicerină, iar pacientul se poziÅ£ionează în ÅŸezut. O durere toracică ce durează peste 15-20 minute, nu cedează după 3 doze de nitroglicerină la interval de 5 minute, pacientul acuză greaţă, vomită, apare sincopa are o mare probabilitate de a fi infact miocardic acut. Până la sosirea ambulanÅ£ei, pacientul va mesteca 300 mg aspirină.

Un pacient cu infact miocardic recent (sub 6 luni) poate primi îngrijire stomatologică cu acordul medicului cardiolog, iar peste 6 luni intervenÅ£iile se pot realiza în siguranţă, reducând anxietatea ÅŸi durerea, cum am discutat mai sus.

PacienÅ£ii cu defibrilator implantabil (pacemaker) pot fi supuÅŸi fără riscuri la investigaÅ£ii ca radiografia dentară, tomografie computerizată. Instrumentele de mână vibratorii (turbina), aparatul de detartraj cu ultrasunete, aparatul air-flow, lampa de fotopolimeriare, periuÅ£a de dinÅ£i electrică nu interferă cu funcÅ£ionarea pacemakerului.

Un pacient hipertensiv nu pune probleme deosebite, aceeaÅŸi grijă pentru supresia durerii ÅŸi pentru combinaÅ£ia anestezic-vasoconstrictor. Se va verifica tensiunea la începutul ÅŸedinÅ£ei de tratament ÅŸi doar pentru valori mai mari de 200/115 mmHg se contraindică asocierea adrenalinei. Sub tratament antihipertensiv cu diuretice, calciu-blocante, la ridicare bruscă de pe scaun, pacientul va face hipotensiune ortostatică ÅŸi se va simÅ£i ameÅ£it.

Un punct sensibil în managementul acestor pacienÅ£i este administrarea antibioticelor pentru profilaxia endocarditei bacteriene la pacienÅ£ii cu risc. Majoritatea ghidurilor europene recomandă antibiotice pentru proceduri invazive (puncÅ£ii, chirurgie dento-alveolară etc) la 3 categorii principale de pacienÅ£i: cei cu endocardită în antecedente, proteze valvulare, defecte congenitale corectate chirurgical, dar există numeroase controverse.

În concluzie, medicul stomatolog trebuie să fie pregătit în orice moment să trateze un pacient cu afecÅ£iuni cardiovasculare, înÅ£elegând particularităţile sale, iar succesul depinde direct de colaborarea pacient-stomatolog-cardiolog.