Ce este BRUXISMUL ?

Ce este BRUXISMUL ?

Vizualizari:  3999

Bruxismul (cunoscut ca scrasnitul din dinti) este un obicei parafunctional care poate fi cauzat de diferiti factori: inghitirea lichidului amniotic la nastere,     traume cerebrale la varsta frageda, lovituri la nivelul lobilor occipitali sau parietali. Boala devine mai accentuata in starile stresante sau momentele cu  incarcatura emotionala deosebita.

Bruxismul afecteaza 8-10% din populatie si are ca rezultat abraziunea exagerata si fracturarea dintilor, limitarea deschiderii gurii, durere la deschidere, oboseala maxilarelor si durere de cap.

Acesta poate sa apara la adolescenti, tineri si adulti, dar este mai frecvent intalnit la persoanele cu varsta cuprinsa intre 25-44 ani. Desi ocazional cu totii scrasnim din dinti, bruxismul, insa, reprezinta perpetuarea constanta si indelungata a acestui obicei.

Bruxismul are doua forme clinice: bruxism diurn si bruxism nocturn.

Bruxismul diurn este mai frecvent caracterizat de inclestarea maxilarelor si  mai putin de frecarea dintilor. El se produce ca rezultat la anumiti stimuli, indeosebi ca o reactie la stres.

Bruxismul nocturn se desfasoara pe parcursul noptii si este caracterizat de inclestarea maxilarelor si frecarea dintilor. Acest obicei este uneori sesizat de persoana cu care dormim, aceasta fiind trezita din somn de zgomotul produs la frecarea dintilor.

Alte semne ale bruxismului nocturn sunt: durere mesculara a muschilor mobilizatori ai mandibulei la trezire, durere de cap si durere in zona tamplelor. Studiile au demonstrat ca in majoritatea cazurilor bruxismul nocturn se asociaza cu tulburari ale somnului(apnee obstructiva nocturna, vorbitul in somn, atitudini violente in timpul fazei REM a somnului). Bruxismul nocturn este asociat, in majoritatea cazurilor, cu perioade foarte stresante si anxietate crescuta. De asemenea, bruxismul se asociaza cu consumul de substante psiho-active: alcool, tigari si cafea (mai mult de 6 cani pe zi).

Bruxismul poate fi clasificat si in bruxism primar si bruxism secundar.

Bruxismul primar este acela care apare de la inceput fara a fi prezente alte afectiuni si fara a fi rezultatul utilizarii unor medicamente.

Bruxismul secundar este cel aparut ca rezultat al anumitor boli (boala Parkinson), al afectiunilor psihice (depresie majora, anxietate) si al utilizarii unor medicamente (antidepresive). In acest caz, cel mai frecvent se observa un bruxism diurn. Bruxismul diurn poate aparea si ca rezultat  al consumului unor droguri.

 

Diagnostic

Pentru diagnosticare, cel mai frecvent este folosit un chestionar de screening, chestionarul McNeil. Daca raspunsul la mai mult de doua din urmatoarele intrebari este “Da”, atunci ar fi indicat sa consultati un specialist pentru a stabili de ce tulburare craniomandibulara suferiti.

Simtiti o senzatie de oboseala a maxilarelor dupa masa? Aveti dureri provocate de masticatie sau in timpul cascatului? Simtiti zgomote in articulatia temporo-mandibulara? Aveti dureri de cap frecvente? Aveti dureri in zona urechilor sau in jurul acestora? Aveti dureri in zona fetei, gatului, sau in zona tamplelor? Scrasniti din dinti sau obisnuiti sa stati cu maxilarele inclestate?

Tratament

Tratamentul bruxismului are doua directii: indreptarea cauzei si deconditionarea obiceiului si refacerea morfo-functionala a structurilor dentare afectate (prin tratament protetic).

Cel mai frecvent folosite sunt gutierele pentru bruxism. Acestea se realizeaza individual pentru fiecare pacient si presupun amprentarea arcadelor si confectionarea unor sabloane de diverse materiale ce urmaresc forma arcadelor si sunt destinate spre a fi purtate noaptea in somn.

De o importanta crescuta pentru succesul tratamentului este si inlaturarea stresului si a anxietatii. Acest lucru se poate realiza atat prin mijloace farmacologice (administrare de diazepam) cat si nefarmacologice: hipnoza, psihanaliza, meditatie.